Hotărârea nr. 4/2011
  privind aprobarea Normelor de certificare a declaraţiilor fiscale anuale – ale contribuabililor persoane juridice, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea, publicată în MO  nr. 155/2011

În temeiul art. 3 alin. (1) lit. b) şi ale art. 11 lit. d) din Ordonanţa Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.198/2002, cu modificările şi completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 83 alin (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
Consiliul superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, întrunit în şedinţa din 23 februarie 2011, hotărăşte:

  

Art.1 Se aprobă Normele de certificare a declaraţiilor fiscale anuale -  ale contribuabililor persoane juridice, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

Art.2 – Normele prevăzute la art.1 se aplică pentru certificarea declaraţiilor fiscale anuale, începând cu cele aferente anului 2010, care se depun la organele fiscale competente.

 

Art. 3 Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 


Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali,

Daniel Chiţoiu

 

 

Bucureşti, 24.02.2011

Nr. 4

                                                                                                           

                                                                                                                                               

                                                                                                                        ANEXĂ

NORME
de certificare a declaraţiilor fiscale anuale – ale contribuabililor persoane juridice, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea

 Prezentele norme stabilesc principiile generale aplicabile activităţii de certificare a declaraţiilor fiscale anuale ale contribuabililor persoane juridice, cu excepţia celor pentru care este obligatorie auditarea, denumite în continuare declaraţii anuale de impozit pe profit, în acord cu dispoziţiile prevăzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

 

ARTICOLUL 1

Definiţii

În cadrul prezentelor norme, termenii de mai jos vor avea următorul înţeles:

            a) Compania  - reprezintă contribuabilul a cărui declaraţie anuală de impozit pe profit este supusă certificării de către un consultant fiscal;

            b) Certificarea  - reprezintă verificarea exactităţii şi realităţii datelor înscrise în declaraţiile fiscale, în concordanţă cu prevederile legale, pe baza documentelor şi informaţiilor financiar – contabile şi fiscale solicitate de către consultantul fiscal şi furnizate de Companie, date ce sunt reflectate în evidenţa contabilă a Companiei. Verificarea exactităţii şi realităţii datelor înscrise în declaraţia anuală de impozit pe profit se va face prin sondaj şi în limita unui prag de semnificaţie aşa cum este definit în prezentele norme. Certificarea declaraţiei anuale de impozit pe profit nu presupune oferirea de soluţii de optimizare fiscală.

            c) Dosarul de lucru - reprezintă ansamblul datelor şi informaţiilor cerute de către consultantul fiscal în vederea certificării declaraţiei anuale de impozit pe profit şi primite de către acesta de la reprezentanţii Companiei. De asemenea, dosarul de lucru include şi testele, fişierele de lucru şi alte documente pe baza cărora consultantul fiscal realizează activitatea de verificare.

            d) Verificarea prin sondaj – reprezintă activitatea de verificare selectivă a documentelor şi operaţiunilor considerate ca reprezentative pentru totalitate, în care sunt reflectate veniturile şi cheltuielile.


ARTICOLUL 2

Contractul

Relaţia profesională trebuie statuată prin intermediul unui contract în formă scrisă încheiat între companie şi consultantul fiscal.

 

ARTICOLUL 3

Răspunderea consultantului fiscal

 

Consultantul fiscal va presta serviciul de certificare cu grija şi atenţia cuvenită conform cerinţelor cuprinse în standardele profesionale şi Codul Etic al consultantului fiscal. Camera Consultanţilor Fiscali  va supraveghea activitatea consultanţilor fiscali ce prestează servicii de certificare a declaraţiei anuale de impozit pe profit. Camera Consultanţilor Fiscali va aplica sancţiunile prevăzute de Regulamentul propriu de Organizare şi Funcţionare în cazul în care se dovedeşte faptul că un consultant fiscal nu a respectat prevederile acestui regulament, a Codului Etic şi al prezentelor norme.

ARTICOLUL 4

Prezentarea informaţiilor

(1) Compania pregăteşte declaraţia anuală de impozit pe profit şi este răspunzătoare pentru întocmirea documentelor contabile, pentru acurateţea înregistrărilor contabile precum şi pentru întocmirea şi acurateţea registrelor fiscale. Compania, prin reprezentanţii săi, va trebui să dea o declaraţie pe propria răspundere privind conformitatea înregistrărilor şi a politicilor contabile cu referenţialul contabil românesc în vigoare. Modelul declaraţiei pe propria răspundere va fi prezentat în Anexa nr.1 la prezentele norme de certificare.

(2) Compania va pune la dispoziţia consultantului fiscal documente şi informaţii în vederea verificării elementelor înscrise în declaraţia anuală de impozit pe profit ce face obiect al certificării. În situaţia în care aceste documente sunt confidenţiale, consultantul fiscal va da o declaraţie de păstrare a confidenţialităţii informaţiilor la care are acces.

(3) Toate informaţiile trebuie solicitate în scris de către consultantul fiscal.

 

ARTICOLUL 5

Procedura de lucru 

(1) Tratamentul fiscal al operaţiunilor economice reflectate în documentele  financiar - contabile şi care sunt înscrise în declaraţia anuală de impozit pe profit ce urmează a fi supusă certificării se verifică prin sondaj.

(2) Consultantul fiscal trebuie să ia în considerare pragul de semnificaţie atunci când este angajat în vederea certificării declaraţiilor anuale de impozit pe profit.

(3) În elaborarea raportului de certificare, consultantul fiscal impune un nivel acceptabil al pragului de semnificaţie astfel încât să poată detecta din punct de vedere cantitativ denaturările semnificative.

 

ARTICOLUL 6

Stabilirea pragului de semnificaţie / materialităţi

În stabilirea pragului de semnificaţie / materialităţii pentru verificarea calculului impozitului pe profit, consultanţii fiscali se vor baza în primul rând pe raţionamentul lor profesional, precum şi pe procedurile analitice şi pe înţelegerea în ansamblu a Companiei şi a mediului economic în care aceasta activează.

 

ARTICOLUL 7

Utilizarea unor valori de referinţă în stabilirea pragului de semnificaţie / materialităţii

Deşi stabilirea pragului de semnificaţie / materialităţii este o problemă de raţionament profesional, în anumite cazuri va fi util să se aplice un procentaj dintr-o anumită valoare de referinţă.

 

ARTICOLUL 8

Aplicarea unui procentaj asupra unei valori de referinţă

(1) Ca regulă generală, în determinarea procentajului care va fi aplicat unei valori de referinţă alese pentru stabilirea pragului de semnificaţie, se va folosi raţionamentul profesional.

(2) Pentru stabilirea valorii de referinţă utilizate pentru determinarea pragului de semnificaţie/materialităţii, se vor utiliza informaţiile fiscale relevante, cum ar fi:

         -         ponderea fiecărei categorii de venit neimpozabil, în totalul veniturilor neimpozabile;
-         ponderea fiecărei categorii de cheltuială nedeductibilă, în totallul  cheltuielilor nedeductibile;


 

ARTICOLUL 9

Utilizarea raţionamentului profesional

 Consultanţii fiscali sunt obligaţi să îşi utilizeze raţionamentul profesional pentru a stabili dacă cele menţionate mai sus sunt adecvate circumstanţelor individuale.

ARTICOLUL 10

Cerinţe minimale de verificare în vederea certificării declaraţiei anuale privind impozitul pe profit

(1) Verificarea declaraţiei anuale de impozit pe profit va trebui să urmărească cel puţin elementele menţionate în mod specific în cuprinsul Titlului II – Impozit pe profit al Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, cum ar fi: veniturile impozabile, veniturile neimpozabile, elementele similare veniturilor şi cheltuielilor, reevaluările, cheltuielile nedeductibile şi cu deductibilitate limitată, gradul de îndatorare, provizioanele, amortizarea, cheltuielile/ veniturile angajate etc.

(2) Certificarea declaraţiei anuale de impozit pe profit nu presupune verificarea politicii / documentaţiei privind preţurile de transfer, a politicilor comerciale şi a politicilor contabile aplicate de companie. Certificarea declaraţiei anuale privind impozitul pe profit pentru o anumită perioadă nu presupune şi verificarea pierderii fiscale reportate şi a altor elemente fiscale ce vin din perioadele anterioare şi care produc efecte în perioada supusă certificării.

 

ARTICOLUL 11

Documentare

Consultantul fiscal ce va presta serviciile de certificare a declaraţiilor anuale de impozit pe profit va avea obligaţia să documenteze această activitate în cadrul unui Dosar de lucru ce va fi arhivat la sediul consultantului fiscal. Acest Dosar va sta la baza controlului de calitate efectuat periodic de către Camera Consultanţilor Fiscali.

 

 

ARTICOLUL 12

Raportul de certificare

Rezultatele certificării vor fi consemnate într-un document numit raport de certificare ce va fi înaintat Companiei.

 

ARTICOLUL 13

Elemente minimale ale raportului de certificare a declaraţiei anuale de impozit pe profit

Raportul de certificare va trebui să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

a) o scurtă prezentare a Companiei;

b) valoarea pragului de semnificaţie;

c) menţiuni referitoare la pierderea fiscală din anul/anii anteriori reportată în anul în care se certifică declaraţia anuală de impozit pe profit;

d) elementele care au fost supuse verificării conform Titlului II – Impozit pe profit din  Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum au fost menţionate la art.10;

e) eventualele ajustări propuse faţă de declaraţia supusă iniţial certificării;

f) opinia consultantului fiscal referitoare la declaraţia anuală de impozit pe profit ce a fost supusă verificării.

 

ARTICOLUL 14

Nota de certificare

Consultantul fiscal va emite o  Notă de certificare care va însoţi declaraţia anuală de impozit pe profit. În Nota de certificare se va face menţiunea dacă certificarea se va face cu rezerve sau fără. Modelul Notei de certificare este prezentat în Anexa nr.2 - în cazul certificării de către un consultant fiscal - şi respectiv în Anexa nr. 2A - în cazul certificării de către o societate comercială de consultanţă fiscală -  la prezentele norme.


 
ARTICOLUL 15

Anexa 1; Anexa 2; Anexa 2A fac parte integrantă din prezentele norme.